- mucilagíu
- s. n. [-giu pron. -gìu], art. mucilagíul; pl. mucilagíi, art. mucilagíile (sil. -gi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
mucilagíu
Look at other dictionaries:
mucilagiu — MUCILÁGIU, mucilagii, s.n. 1. Substanţă cleioasă care se afla în seminţele de cereale, de leguminoase sau de plante uleioase, folosită, pentru proprietăţile ei emoliente, în medicină, la aplicarea de cataplasme, loţiuni etc. 2. Material cleios… … Dicționar Român
glee — GLÉE elem. mucilagiu , aglutinare . (< fr. glée, cf. gr. glia, clei) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
muc — MUC, (1) mucuri, s.n., (II) muci, s.m. I. s.n. 1. Vârf (înnegrit prin ardere) al unui fitil de lampă, de lumânare, de candelă; p. gener. fitilul întreg. 2. Bucăţică rămasă dintr o lumânare aproape consumată sau dintr o ţigară fumată. II. s.n.… … Dicționar Român
mucilaginos — MUCILAGINÓS, OÁSĂ, mucilaginoşi, oase, adj. Ca mucilagiul; vâscos. – Din fr. mucilagineux, lat. mucilaginosus, it. mucillagginoso. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 mucilaginós adj. m., pl. mucilaginóşi; … Dicționar Român
